vineri, 10 iunie 2022

Invinctus (de William Ernest Henley) - traducere

Invinctus (de William Ernest Henley) traducere de Cristian Vasiliu Prin noaptea neagră ca un hău Adânc, ce-n brațe m-a cuprins, Îi mulțumesc lui Dumnezeu Pentru-al meu suflet neînvins. N-am plâns și n-am strigat deloc În gheara sorții, iar când trec Prin viața-mi fără de noroc, Însângeratul cap nu-l plec. M-așteaptă sub acest ținut De lacrime și de blestem Teroarea umbrei din trecut, Dar eu de ani nu mă mai tem. Chiar dacă porți nu mai rămân Deschise și e totu-n van, Sunt pe destinul meu stăpân Și peste suflet - căpitan. Versiunea în engleză: Out of the night that covers me, Black as the pit from pole to pole, I thank whatever gods may be For my unconquerable soul. In the fell clutch of circumstance I have not winced nor cried aloud. Under the bludgeonings of chance My head is bloody, but unbowed. Beyond this place of wrath and tears Looms but the Horror of the shade, And yet the menace of the years Finds and shall find me unafraid. It matters not how strait the gate, How charged with punishments the scroll, I am the master of my fate, I am the captain of my soul. Alte traduceri: Traducere: Paul Abucean În noaptea grea, întunecată, în hăul fără de cuprins, mulţam îţi dau, slăvite Tată, pentru-al meu suflet neînvins. N-am plîns cînd îmi intrase gheara nenorocirilor în piept. Cînd capul mi-l sloboade fiara rămîn însîngerat, dar drept. De pe acest tărîm de jale ne-om scoborî în cel de lut. Dar şi în clipele finale voi fi viteaz ca la-nceput. Oricît de strîmtă este poarta, şi chinul cît de lung şi crunt, eu însumi mi-oi decide soarta; stăpînul meu eu însumi sunt. Traducere: Necunoscut Din noaptea ce mă copleșește - un întuneric necuprins - spre Zei ofranda mea pornește că sufletul mi-e neînvins. Că, oricât fost-am de lovit, n-am tremurat și n-am strigat. Norocul de m-a părăsit, eu capul nu mi-am aplecat. De lacrimi și de sânge plin, de-a morții frică-nconjurat, teroarea anilor ce vin o-ntâmpin azi, neînfricat. Chiar de-i îngustă acea poartă și-am adunat păcate eu, stăpân mă simt pe a mea soartă, stăpân sunt pe sufletul meu. Traducere: Leonard Neculae Trecând de noaptea grea din jurul meu, Neagră ca iadul, fără de sfârșit, Îi mulțumesc oricărui Dumnezeu Pentru sufletul meu necucerit. În gheara sorții strâns fără cruțare Nu am dat înapoi și n-am strigat Lovit de întâmplările amare Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat. Dincolo de blesteme și de lacrimi, Pe-acest tărâm de umbră subjugat, În anii plini de-amenințări și patimi Sunt și voi fi la fel, neînfricat. Nu mai contează cât de aspru-i drumul, Ce liste cu pedepse vin mereu, Eu, azi, al sorții mele sunt stăpânul- Sunt căpitanul sufletului meu.