Am căutat cu râvnă pepitele de aur
Ascunse-n vadul minții și vinele de-argint
În adâncimi de suflet; pe tine –
Minotaur –
Eu te-am găsit cu trupul în schimb, în labirint.
Pe-atunci curgeau speranțe funambulești din ceruri
Și mă-ntâlneam cu vise în miez de zi, uimit,
Dar viata ce putea fi-n nenumărate feluri
S-a prefăcut de-odată în drum desțelenit.
Mi te-ai urcat pe umeri ca un copil și zborul
Nu a mai fost posibil și-am renunțat cu greu
La bogății; pe tine te-am indesat în golul
Din minte și din suflet, lăsat de Dumnezeu.
Dar după-atata
trudă și chin neîntrerupt,
Iubirea mea,
din mine, un Midas a facut.
(Și de aceea
zilnic, iubito, te sărut!)
06.06.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu