marți, 10 mai 2016

Sonet cu final dublu

Sonet cu final dublu

Citind misivele pe care mi le
Scriaţi, eu n-am rămas indiferent;
V-aş fi răspuns la toate condolent,
De mi-aţi fi dat adresa la azile...
Credeaţi că nu mă prind, că-s inocent;
Puneaţi pe plicuri tone de ştampile
Exotice din Titu sau Kurile
Ca să ascundeţi faptul evident:

Final 1:
Beţi berea rece-n pet la două kile,
Fumaţi mahorcă-n ziare vechi – nu Kent,
Staţi în apartamente – nu în vile
Şi nu aveţi – ca mine – niciun cent!...
De am atins călcâiul lui Ahile,
Vă rog iertaţi sonetul insolent!

Final 2:
Nu vă cazaţi în locuinţi baroce,
Nu mergeţi cu gagicile la bal
Şi tremuraţi că o să vă sufoce
Consoarta-n somn, de beţi peste normal...

Şi voi purtaţi – ca moi - iţari maro ce
Vă apără de stresul marital.

Răspuns la:

Lucefere, trecut-au ani de zile...
De când te-ai dus, am ras un bax de Kent
Şi lăzi de Heineken, un regiment,
I-ai părăsit pe Hector şi Ahile...
Noi între timp ţi-am scris cu sentiment
Pe bucile a câtorva nubile
Şi mail ţi-am dat, din Titu, din Kurile,
Şi-am plâns în birturi, toamna, abundent...
Acu ne fuţi cu caterinci atroce
Şi ne-abureşti cu versuri echivoce
Când geniul nostru-a devenit viral?
Icoanele au plâns în Santa Croce
Şi mii de valuri s-au zdrobit de mal
Noi te-am jelit d-ampulea, Cristobal...
(Radu Ştefănescu)

Răspuns la:

Sonetul fără număr

Sonetul fără număr

Vă lăudaţi! Eu nu-mi măsor în kile
Potenţa, ci în versuri; sunt agent
Al Euterpei; sexu-l fac urgent
Ca să am timp de poezii abile.
Cât beau un whisky şi fumez un Kent
Dau meditaţii câtorva copile
Şi umplu lesne file după file…
Am scris ceva – Luceafăr gen – recent!
Să nu uitaţi de-acum nimic din tot ce
Vă spun milos dintr-un birou oval:
Eu nu-s ca voi, prăduitori feroce,
Eu îmi sculptez doar trupul sideral
Şi îmi compun postumele precoce,
Chiar dacă-s un nemuritor banal…

10.05.2016

Răspuns la:

Biografii. Sonet la 4 mâini.
--------------------------------
Sunt doar un mit. Am 85 de kile,
Orgasmul tău mă lasă somnolent,
Dar de sub sâni răspund trufaş:"Prezeeeent"
Când vin pupici spre mine-n escadrile.
Sub coiful lunii, dărui, indecent,
Călcâiul pofticioaselor godzille
Ce mă imploră: Hai, acum, Ahile!
Și-mi pipăie frunzosul tegument.
Alungă-mă din visul tău precoce,
Pân' să te-nhaţ ca tigrul de Bengal,
Cu simţ matern s-adopţi un papagal
Ce-ţi va-neca iubirea chiar la mal;
Hai, strigă-mă, pe şest, la portavoce:
-Come back to me, părosul meu feroce!

(Florin Rădulescu)

------------------------------------
Eşti voinicel... Eu, 98 de kile
Şi bat 110 în prezent.
Iliada ta mă lasă somnolent.
Nu ţi-aş dori să mă cunoşti, copile.
Am consumat un miel întreg, recent,
O curcă şi un bax de colebile.
În zori, am călărit vreo 5 cămile
Din ălea care zbiară abundent
Şi-am încheiat c-un Ballantines feroce
Acest sezon de post excepţional.
Aşa că, vezi să n-o mierleşti precoce.
Când ne-ntâlnim la ştrandul comunal,
Aruncă-mi roze-n apă de pe mal,
Supravegheat de doica ta atroce...


(Radu Ştefănescu)

luni, 9 mai 2016

Jolene - Miley Cyrus

(CCCXXXVI)

Se schimbă perspectiva când stau în fund pe iarbă
Şi-mi recunosc ruşinea de-a te iubi din nou:
Nu-s doar o mică gâză pierdută-n lumea oarbă,
Ci-o cloşcă pentru care pământul tot e-un ou.
Eu zbor, nu timpul zboară ducându-mă în gheare,
Iar pentru disperarea de-a fi când tu nu eşti,
Nu-i rugă-mpreunarea de palme, ci născare
De Dumnezeu ca seamăn în vămile cereşti...
Uitasem ce înseamnă trăirea idolatră,
Cum sufletul urmează traiectul centripet
Spre tine, ca o frunză – uitasem, prins în piatră,
Dar mai ales uitasem cum e să fii poet.
Se schimbă perspectiva: căderea în abisul
Iubirii îţi alungă şi moartea şi plictisul
...Şi demonii ce-nşeală că-n trup e paradisul.


9.05.2016

Despre frumuseţea uitată a vieţii de Andrei Pleşu