https://www.marxists.org/romana/m-e/1848/manifest/
Manifestul Partidului Comunist:
1. ... începe cu o apologie a burgheziei şi a
rolului jucat de ea în înlăturarea vechilor relaţii sociale feudale şi în
progresul înregistrat în sec XVII, XVIII şi XIX. „Burghezia a avut în istorie
un rol cît se poate de revoluţionar”. „Burghezia nu poate să existe fără a
revoluţiona neîncetat uneltele de producţie”.
2. ... prezintă o viziune (particulară şi
simplificată) asupra istoriei cu ajutorul căreia este justificată poziţia
radical revoluţionară a unei anumite clase sociale. „Istoria tuturor
societăţilor de pînă azi este istoria luptelor de clasă”. Este înaintată ideea
că burghezia în goana ei după progres a creat un Frankenstein modern (de
remarcat că acest Frankenstein s-a refugiat şi el în nord urmând exempul
Frankensteinului lui Mary Shelly): proletariatul - o clasă socială pauperă, nemilos
exploatată. “Burghezia nu a făurit numai armele care îi aduc moartea: ea a
creat şi oamenii care vor mînui aceste arme, — muncitorii moderni, proletarii”.
Singura ei propritate este munca, iar
salariul primit in schimbul ei este nesatisfăcător şi înjositor. Singura
modalitate de a scăpa de situaţia opresivă este ca proletariatul să preia
puterea politică (fie şi prin forţă) şi să înlăture privilegiul burgheziei (în
acelaşi mod în care burghezia la rândul ei înlăturase privilegiile feudale) –
proprietatea privată. „Ţelurile [comuniştilor] pot fi atinse numai prin
doborîrea violentă a întregii orînduiri sociale de pînă acum”.
3. ... este o critică a ideilor socialiste
reformiste (social-democrate), utopice sau chiar reacţionare concurente din epocă
4. ... schitează o platformă politică:
“1. Exproprierea proprietăţii funciare şi întrebuinţarea rentei funciare
pentru acoperirea cheltuielilor de stat.
2. Impozit cu puternic caracter progresiv.
3. Desfiinţarea dreptului de moştenire.
4. Confiscarea proprietăţii tuturor emigranţilor şi rebelilor.
5. Centralizarea creditului în mîinile statului cu ajutorul unei bănci
naţionale cu capital de stat şi cu monopol exclusiv.
6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport în mîinile statului.
7. Sporirea numărului fabricilor de stat, a uneltelor de producţie,
desţelenirea şi ameliorarea pămînturilor după un plan general.
8. Egală obligativitate a muncii pentru toţi, organizarea de armate
industriale, îndeosebi pentru agricultură.
9. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială, măsuri avînd ca scop
înlăturarea treptată a opoziţiei dintre sat şi oraş.
10. Învăţămînt public gratuit pentru toţi copiii.
Interzicerea muncii în fabrici a copiilor, în actuala ei formă. Îmbinarea
educaţiei cu producţia materială etc., etc.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu