Motto: "A suferi înseamnă a produce cunoaștere." (E. Cioran - Gânduri sugrumate)
Durerea este un semn al lipsei de echilibru (Noica), (al prezenţei vreunei ameninţări sau al vreunei disfuncționalități, etc…). Până la creștinism durerea – cu scopul de obținere a progresului (pașnic - prin producție sau agresiv - prin luare în stăpânire) – era pentru cei ce dețineau puterea o datorie îndeplinită cu indiferenţă, iar pentru cei ce o resimțeau un dat inevitabil primit cu resemnare. Durerea era o lege naturală pe care nici asupritorii şi nici asupriții nu o contestau; era ecoul forțelor ce guvernau culturile (şi chiar măsura acestor forţe); şi, în cele din urmă, simplificând, era modalitatea principală prin care culturile se manifestau (își impuneau valorile şi ierarhiile, își lărgeau spațialitatea şi își câștigau noi membri – în mai toate culturile inițierea se face printr-o forma de umilință/durere). Abia în creștinism rolul durerii s-a schimbat; el a trecut dintr-un principiul exterior de raportare la lume, la unul interior. Pe lângă funcția sa epistemologică – aceea de a crea stări mentale de alertă şi de concentrare ca urmare cunoașterii (nu numai senzoriale, ci şi afective) asupra lumii, ea a căpătat şi o funcție ontologică. Durerea a stimulat devenirea în lumea pe care o dezvăluia – „așezarea în echilibrul cel adevărat” (Noica), iar cultura occidentală (chiar şi dincolo de creștinism) i-a recunoscut beneficiile active:
- în plan senzorial ea
aduce vindecarea (principiu recunoscut în medicină) sau dezvoltarea (principiul
„No pain, no gain” aplicat de atleți)
- în plan mistic – aduce
mântuirea,
- în plan rațional – aduce,
rezolvarea (dacă durerea poate fi acceptată ca mod de rezolvare al fundăturilor
etice sau dacă puteam accepta că aporiile „dor”),
- în plan creativ –
aduce inspirația (acceptând teoria sublimării dăruită de Freud), iar
- în plan afectiv –
aduce/întreține iubirea (să nu uităm adevărul fundamental ce stă în spatele afirmației:
dacă iubirea nu doare, ea trece).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu