Chiar nefiind angajat în preocuparea seacă de a-ți
urmări și a-ți opri propria viață în scris – ca și cum ea ar avea vreo
importanță pentru tine mai târziu sau pentru altcineva! -, simți uneori nevoia
de a marca anumite evenimente interioare prin cuvinte sub forma unor poezii, fragmente
de jurnal, scrisori fără adresant, cugetări sau imprecații. Astăzi însa
inspirația m-a trădat și singurele cuvinte care mi-au venit în minte nu au fost
ale mele, ci ale altcuiva. Erau atât de bine ticluite și în acord cu starea mea sufletească
încât mi le-am însușit:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu