S-a-ntors din cruciadă, Cavalerul,
Armura lui de vise-i ne-ntinată
Sub talpa întâmplărilor, ciumată,
Cu ochi de ceață sfredelește cerul.
Un scut, o spadă, lancea și un cal
În spate, țanțos, merge scutierul,
S-a -ntors din cruciadă Cavalerul
Cu ochi de ceața și surâs fatal.
Domnițele în visul lor oval,
Tânjind la el, i-ar domoli tot gerul
Din vene. Dar surâde Cavalerul
Și trece peste veacuri, triumfal.
Pitind în ochi de ceață efemerul
Povestilor ce cresc cu-a fost odată
Și mor mai lin ca zborul tras pe roată,
Dispare în legendă, Cavalerul ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu