marți, 22 octombrie 2013

Fragmente Jurnal XXXVI – Evreii şi Nietzsche


Mergând pe urmele lui Nietzsche – cel care ne-a pus pe umeri povara modernității  luând-o de pe umerii zeilor – am descoperit un text în cartea sa „Dincolo de bine şi de rău” (1885) care m-a intrigat. Mă așteptam ca cel care a hrănit ideologia nazistă cu ideile sale viguroase despre voința  despre morala liberă și despre supraom să adere şi el – măcar în parte – la antisemitismul ce se răspândea în Germania(nota 1), la sfârșitul sec XIX – într-un ritm galopant. În chip de victimă şi de co-vinovat într-un proces intentat acestei prejudecăți reproduc mai jos textul:

„Ce anume datorează Europa evreilor? – Multe lucruri, bune şi rele, dar mai ales unul care este cel mai bun şi totodată cel mai rău dintre toate: stilul măreț al moralei, caracterul înspăimântător și maiestos al exigenţelor nemărginite, al semnificațiilor nemărginite, romantismul sublim al problemelor morale – tocmai aceasta fiind partea cea mai atrăgătoare, cea mai înșelătoare, cea mai delicioasă a acelui joc de culori, ispite ale vieții, ale cărui reflexe dogoresc astăzi pe cerul culturii noastre europene, un cer de amurg – ce precede poate bezna. Dintre spectatori, noi, artiștii şi filozofii, le datoram pentru aceasta evreilor – recunoștința.” (Nietzsche – Dincolo de bine şi de rău [250] – pag 189).

Iată câteva semințe de idei (extrase din fragment) care vor germina mai apoi în operele altor mari gânditori ai secolului XX:
1.         Nemărginirea/Infinitul ca punct de referință și obsesie a civilizației „faustice” – civilizația occidentală – la Oswald Spengler („Der Untergang des Abendlandes”)
2.         Amurgul inexorabil al civilizaţiei occidentale pe care nu putem decât cel mult să-l admirăm:  „cerul culturii noastre europene, un cer de amurg – ce precede poate bezna” – nucleul vibrând al operei spengleriene ce a născut unde prin toata cultura occidentală a sec. XX („Der Untergang des Abendlandes”)
3.         Rolul evreilor în dezvoltarea fenomenului capitalist trecut și viitor (în fragmentul redat mai sus și în cel următor din carte: [251]). Economistul şi sociologul german Werner Sombart a  dus mai departe afirmațiile lui Nietzsche în cartea sa “Die Juden und das Wirtschaftsleben” (Evreii si Capitalismul Modern). În opoziție cu (sau în completarea) tezei lui Max Weber (Etica Protestantă şi “Spiritul Capitalismului”) (1905))  - despre rolul protestanţilor în evoluţia capitalismului – evreii lui Sombart sunt (şi ei) prezentaţi drept inițiatorii şi propovăduitorii moralei capitaliste.

(Notă 1: Istoricul Lucian Boia este mai circumspect în privinţa rasismului german (Capitolul “Mai rasiști?” din cartea sa „Tragedia Germaniei”), însă chiar Nietzsche ne spune care era poziţia germană în privinţa evreilor din acea perioadă tulbure de tentative hegemonice ale Germaniei în Europa: „N-am întâlnit nici măcar un german căruia să-i fie pe plac evreii!”)

P.S. Am găsit, căutând o imagine cu Nietzsche pe internet, următoarea carte: Hegel, Nietzsche și evreii de Yirmiahu Yovel. 

Niciun comentariu: