Mergând pe urmele lui Nietzsche – cel care ne-a
pus pe umeri povara modernității luând-o de pe umerii zeilor – am descoperit
un text în cartea sa „Dincolo de bine şi de rău” (1885) care m-a intrigat. Mă așteptam ca cel care a hrănit ideologia nazistă cu ideile sale viguroase despre voința despre morala liberă și despre supraom să adere şi el – măcar în parte
– la antisemitismul ce se răspândea în Germania(nota 1), la sfârșitul sec XIX – într-un ritm galopant. În chip de victimă şi de co-vinovat
într-un proces intentat acestei prejudecăți reproduc mai jos textul:
„Ce anume datorează Europa evreilor? – Multe
lucruri, bune şi rele, dar mai ales unul care este cel mai bun şi totodată cel
mai rău dintre toate: stilul măreț al moralei, caracterul înspăimântător și
maiestos al exigenţelor nemărginite, al semnificațiilor nemărginite,
romantismul sublim al problemelor morale – tocmai aceasta fiind partea cea mai
atrăgătoare, cea mai înșelătoare, cea mai delicioasă a acelui joc de culori,
ispite ale vieții, ale cărui reflexe dogoresc astăzi pe cerul culturii noastre
europene, un cer de amurg – ce precede poate bezna. Dintre spectatori, noi,
artiștii şi filozofii, le datoram pentru aceasta evreilor – recunoștința.”
(Nietzsche – Dincolo de bine şi de rău [250] – pag 189).
Iată câteva semințe de idei (extrase din
fragment) care vor germina mai apoi în operele altor mari gânditori ai
secolului XX:
1. Nemărginirea/Infinitul
ca punct de referință și obsesie a civilizației „faustice” – civilizația
occidentală – la Oswald Spengler („Der Untergang des Abendlandes”)
2. Amurgul
inexorabil al civilizaţiei occidentale pe care nu putem decât cel mult să-l
admirăm: „cerul culturii noastre
europene, un cer de amurg – ce precede poate bezna” – nucleul vibrând al operei
spengleriene ce a născut unde prin toata cultura occidentală a sec. XX („Der
Untergang des Abendlandes”)
3. Rolul
evreilor în dezvoltarea fenomenului capitalist trecut și viitor (în fragmentul
redat mai sus și în cel următor din carte: [251]). Economistul şi sociologul german
Werner Sombart a dus mai departe
afirmațiile lui Nietzsche în cartea sa “Die Juden und das Wirtschaftsleben” (Evreii
si Capitalismul Modern). În opoziție cu (sau în completarea) tezei lui Max
Weber (Etica Protestantă şi “Spiritul Capitalismului”) (1905)) - despre rolul protestanţilor în evoluţia
capitalismului – evreii lui Sombart sunt (şi ei) prezentaţi drept inițiatorii şi
propovăduitorii moralei capitaliste.
(Notă 1: Istoricul Lucian Boia este mai circumspect
în privinţa rasismului german (Capitolul “Mai rasiști?” din cartea sa „Tragedia
Germaniei”), însă chiar Nietzsche ne spune care era poziţia germană în privinţa
evreilor din acea perioadă tulbure de tentative hegemonice ale Germaniei în
Europa: „N-am întâlnit nici
măcar un german căruia să-i fie pe plac evreii!”)
P.S. Am găsit, căutând o imagine cu Nietzsche pe internet, următoarea carte: Hegel, Nietzsche și evreii de Yirmiahu Yovel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu