Capitolul despre Iubire din lucrarea „Кѹгєтари” a înţeleptului călugăr
Onofrei Bazileul (978 - 1013) descoperită în 1864 în
biblioteca mânăstirii Rusicon de pe muntele Athos
(adaptare)
În religia
Iubirii cavalerii Apocalipsei sunt:
Trădarea, Cearta,
Tăcerea şi Îndepărtarea.
Dar nu în
rastelul Sufletului se găsesc armele
De care aceşti
Demoni ascultă; o inimă
În calea lor se
va lichefia, va arde, va îngheţa
Şi apoi se va
evapora; o inimă în calea lor
E doar o victimă
ce îşi aşteaptă călăul să îi
Împrăştie sângele
pe zăpada unui dimineţi
Proaspete de
martie. Nici trupul nu ne este
De ajutor; cel
mult – dacă are vigoare în el –
Poate îndura şi
purta prin lume povara
Unui pustiu lăsat
de trecerea Lor prin suflet.
Doar mintea Îi
poate supune; ea poate
Înfrunta
Nesiguranţa şi Spaima; ea poate
Îngenunchea
Orgoliul; ea poate născoci
Glume; ea poate
umple cu Sens cuvintele;
Ea poate Înţelege.
Iubirea fără minte este
Doar un magnet
pentru Dezastru; ea ignora
Şi dispreţuieşte
Timpul şi Logica şi apoi
Plăteşte pentru
lecţia ce o învaţă Fericirea
Şi Eternitatea cu
Ea însăși. Versetele despre
Apocalipsa
Iubirii sunt scrise postum. Şi
Sunt scrise nu
pentru Suflet, nu pentru
Trup, căci ele
păcătuiesc, ci pentru Minte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu