Cu care îți adun
recolta sufletului…
Cuvintele ce l-au
însămânţat s-au pierdut
- Mai bine astfel
decât să devină minciuni –
În miezul pustiu
al unei alte ierni
Le-ai ascultat cu
buzele în piaţa
Luminată de chipurile
noastre
Aplecate înainte
ca două felinare
Şi le-ai lăsat să
crească fără mine
Iar acum – iată! -
au devenit mai mari
Decât tine te
mănâncă pe dinăuntru
Dar eu nu mai am nici
buze
Nici cuvinte nimic
nu mai am
În afară de
aceste degete îngheţate…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu