Decembrie. Sunt văruiți
pereții
Crescuți diform
ca unghiile-n burgul
Bătrân şi cataleptic;
iar amurgul
E prelungirea
scurt-a dimineții.
Uitaţi în ger, pe
străzi înfruntă murgul
Neîmblânzit al vântului
doar bieţii
Copii ce sorb în
piept otrava ceţii
Şi simt în palme
cât de greu e fulgul.
Dar ochii lor
sunt cioburi vii din soare…
Cu zâmbete împodobesc
un om
De nea; aruncă
bulgări cu ardoare;
Îngână dulci
colinde lâng-un pom
Împodobit şi răspândesc
culoare
Şi viaţă-n
peisajul monocrom.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu