marți, 27 martie 2012

Lingura


M-am mânjit din cap până-n picioare
De viaţă. Sufletul meu este o lingură:
Te poate ajunge oriunde ai fi, însă
Nu mi te poate duce la gură. Vino!
Vino mai aproape să te iubesc cu ochii!
Să-ţi scot cioburile de iad din trup! Da! 
Mirosi a păcat după cum, de la distanţă,
Arăţi a ispăşire. Mi se strepezesc dinţii
Închipuindu-mi că muşc din obrazul tău.
De fapt cine pe cine devorează? Întoarce-te!
După un timp voi deveni un rid oarecare
În colţul ochilor cu care nu m-ai iubit
Şi poate un regret nu îndeajuns de mare
Încât să-ţi îndemne lingura sufletului
Să mă caute. Nu mă va găsi oricum fiindcă
Am să-mi cufund şi capul în viaţă!

Niciun comentariu: