sâmbătă, 16 aprilie 2011

(CCC)

Te-aleg cum îşi alege artistul o bucată
De marmură. Din tine îmi voi sculpta febril,
În atelierul muzei noptatice cu-o daltă
De carne înflorită spre ceruri, un copil.
Te-aleg şi el m-alege, căci îl aud cum strigă
Cu glasul meu cerându-şi un tata dintre vii
Şi cum, pe dinăuntru închis, se încovrigă,
Iar strigătul acesta mi-inspiră simfonii.
Acum eşti doar o coală foşnind a nerăbdare,
De care eu – poetul neinspirat – mă tem;
Te-aleg căci prin iubire el nu-i o maculare
Şi fi’ndcă însuşi dorul de el e un poem…
  Iubirea nu consumă frumos şi tinereţe;
  Iubirea e o artă ce naşte frumuseţe!


16.IV.2011

Niciun comentariu: