sâmbătă, 7 martie 2009

Sonet I de Pablo Neruda

Matilda, numele plantei, al pietrei sau al vinului
şi-al oricărui lucru născut din pământ
ce durează, cuvânt ce creşte odată cu zorii
şi-n care erupe lumina lamâilor.

Prin numele-acesta aleargă marile corăbii
învăluite în roiuri de flăcări albastre,
iar aceste scrisori sunt apa unui fluviu
ce curge prin sufletul meu calcinat.

Oh, nume dibuit sub perdeaua de viţă,
precum poarta unui tunel necunoscut
prin care poţi adulmeca mirosul lumii!

Oh, invadează-mă cu buzele tale încinse,
sfredeleşte-mă, daca vrei, cu ochii tăi întunecaţi,
dar lasa-mă să plutesc şi să adorm cu numele tău.


Soneto I - Pablo Neruda

Matilde, nombre de planta o piedra o vino,
de lo que nace de la tierra y dura,
palabra en cuyo crecimiento amanece,
en cuyo estío estalla la luz de los limones.

En ese nombre corren navíos de madera
rodeados por enjambres de fuego azul marino,
y esas letras son el agua de un río
que desemboca en mi corazón calcinado.

Oh nombre descubierto bajo una enredadera
como la puerta de un túnel desconocido
que comunica con la fragancia del mundo!

Oh invádeme con tu boca abrasadora,
indágame, si quieres, con tus ojos nocturnos,
pero en tu nombre déjame navegar y dormir.

Niciun comentariu: