joi, 27 noiembrie 2008

(CCLV)

Îngăduie iubirii să-şi prindă rădăcina
Sub geamul tău; va creşte spre înălţime blând,
De-ţi va ţâşni din sfârcul înmugurit lumina
Pe trupul ei, şi încă pe-atâta sub pământ.
La-nscăunarea toamnei s-o jefuieşti de roade,
Să-i fermentezi păcatul în beciuri şi s-arunci
Seminţele pe brazde hrănite de hiade,
Ca să-ţi răsară-n braţe, la primăvară, prunci.
Şi florile şi casa-ţi, sub umbra-i vor încape,
Când malurile lumii de frig se vor surpa,
Când o sa-ngheţe cerul şi o să ardă ape,
De-ai să răspunzi iubito, răsadului cu Da;
De Nu , în ciuda firii, eu tot te voi iubi
Şi-o să-ţi acopăr ochii încet cu bălării.

Niciun comentariu: