luni, 22 septembrie 2008

Sonet CVI de William Shakespeare

Săpând adânc, din cronici anonime,
Dezgrop fiinţe magice de ieri
Şi din frumoasele-epopei în rime,
Domniţele şi chipeşi cavaleri.
Văd pe blazoane, unde se agaţă
O mână, o sprânceană sau o buză,
Cum prinde parcă, sub vopseluri, viaţă
O frumuseţe ce de-acum mi-e muză.
În ruga lor, îţi prevesteau cu fală
Făptura-ţi ce avea să mă încânte,
Dar n-au ştiut, orbiţi de îndrăzneală,
Mai vrednic decât mine să te cânte.
Chiar şi acum, când ochiul meu se-ntreabă
De eşti aievea, lauda mi-e slabă.

Sonet CVI de William Shakespeare

When in the chronicle of wasted time
I see descriptions of the fairest wights,
And beauty making beautiful old rhyme
In praise of ladies dead and lovely knights,
Then, in the blazon of sweet beauty's best,
Of hand, of foot, of lip, of eye, of brow,
I see their antique pen would have express'd
Even such a beauty as you master now.
So all their praises are but prophecies
Of this our time, all you prefiguring;
And, for they look'd but with divining eyes,
They had not skill enough your worth to sing:
For we, which now behold these present days,
Had eyes to wonder, but lack tongues to praise.

Niciun comentariu: