miercuri, 18 iunie 2008

Primăvara

Se-anunţă primăvara
cu-n buzdugan de patimi
ş
i raţii de căldură
în tocul de la uşi,
iar eu, ca niciodată,
de frica avalanşei,
adulmec pe la colţuri
cu palmele căuş;

Mă văd ca-ntr-o oglindă,
cu venele deschise,
foşnind de încordare,
tristeţe şi de zel
şi-mi tatuez cu grijă,
în carne, la răscruce
de dragoste şi viaţă
nescrisă-un ghiocel.

Se-ntorc din nord, în stoluri,
pe treptele de spumă
mari păsări care-l poartă
ca pe-o solie-n clonţ,
dar tu priveşti, rămasă
sub lespede, în iarnă,
cu ochi-adânci şi umezi
ca urmele de glonţ

şi hotărăşti deodată,
cu glasul tău mai aspru
ca fulgerul ce urcă
mânia în Olimp,
că zborurile-s frânte,
miresmele - minciună
şi nu e primăvara
în mine - anotimp.

Niciun comentariu: